Mai 2018. Centrul vechi al Chișinăului ascunde ogrăzi cu case vechi și cochete, cărări scurte, verdeață proaspătă și miros de flori de salcâm pe care doar în luna mai îl putem simți. Într-un astfel de loc de poveste se află și sediul Centrul Internaţional "La Strada", peste pragul căruia am pășit pentru a sta de vorbă cu Daniella Misail-Nichitin, directoare programe femei în cadrul centrului. Cu siguranță „La Strada” este o organizație de care ați mai auzit. Însă cunoașteți oare ce istorie ascunde în spate și ce proiecte active are astăzi? Dacă nu, atunci interviul de mai jos vine să vă ofere mai multă informație. În ce an și-a început activitatea centrul? Care este istoria „La Strada”? Am început într-un mod poate mai puțin obișnuit – cu un birou, o masă și 3 femei. Eram în anul 2001 și ne-am întrunit toate pentru a discuta statisticile alarmante din regiunea balcanică referitoare la cazurile de trafic a femeilor în scopul exploatării sexuale – subiect ce a mobilizat mai multe organizații din această regiune. Pe atunci, rețeaua internațională „La Strada” avea sub umbrela ei mai multe organizații. Ne-am zis că trebuie de făcut ceva și în Moldova... Și cu aceste gânduri a apărut organizația noastră (zâmbește). De ce am menționat de 3 femei? Pentru că pe atunci Ana Revenco, Viorelia Rusu și eu încercam să punem pe picioare un ONG care va răspunde fenomenului de exploatare sexuală a femeilor. În august 2001, după înregistrare, am dat startul activităților de prevenire și combatere a traficului de persoane.
Ce priorități aveați atunci? Din prima ne-am propus să avem o abordare mai complexă a fenomenului, nu doar să fim axați pe servicii, acțiuni de lobby și advocacy, ci să le combinăm pe toate acestea. Astfel, în paralel cu aceste activități, organizam și participam la instruiri cu grupurile porfesionale: polițiști, procurori, judecători, psihologi, asistenți sociali, acei actorii-cheie implicați direct în eradicarea acestui fenomen. În septembrie 2001 am lansat primul serviciu telefonic – linia fierbinte 0800 77 777 în domeniul migrației sigure și identificării cazurilor de trafic al ființilor umane. Linia este activă și în ziua de astăzi. Apoi, prin anii 2006-2007, în ciuda eforturilor, statisticile arătau că numărul persoanelor exploatate sexual, îndeosebi copiii, este în creștere. Am început să facem diverse cercetări și analize ca să identificăm cauza, dar și răspunsul, la acest fenomen. În discuții cu victimele încercam să aflăm motivul care stă în spatele plecării lor peste hotare. Unele dintre acestea într-o măsură mai conștientă își asumau acest risc – plecau în condiții dubioase, cu acte false, traversau frontiera ilegal cu ajutorul unei călăuze destul de suspecte. Și atunci am descoperit că circa 80% dintre victime sufereau de violență în propria familie. Replica acestor victime se rezuma la „ori plec peste hotare și voi fi abuzată, ori rămân acasă și voi fi abuzată de către soț. În primul caz măcar voi face bani.”
Am elaborat prima noastră cercetare în domeniul violenței în familie deși în acei ani deja existau servicii pentru aceste victime. Pentru aprofundarea acestei cercetări ne-am dus la Penitenciarul de la Rusca pentru a întreba femeile condamnate pentru omor ce putem face pentru a preveni aceste tragedii, din punctul lor de vedere, desigur. Într-un mod repetitiv, mai multe femei au avut doar o singură replică: „Am avut nevoie doar de cineva care să mă asculte, fără să fiu judecată și condamnată pentru ceea ce fac.”Așa a părut ideea de a lansa în anul 2009
Telefonul de Incredere pentru Femei 0 8008 8008, disponibil 24\24.
Ce oferă de fapt acest serviciu? În primul rând, în dialog cu victima, consilierii noștri fac o evaluare a riscurilor și le oferă suport psiho-emoțional în situație de criză, apoi se aplică procedura de referire în funcție de fiecare caz în parte. În medie, în fiecare lună numărul de apeluri pot varia între 100 și 300. Lansarea acestui serviciu ne-a încurajat să extindem alte servicii în domeniul violenței în familie, precum servicii directe, asistența avocatului și servicii de consiliere psihologică. Ultima o făceam pentru a ne da noi înșine seama ce funcționează bine și ce nu în cadrul legal. În acest sens ne-am consolidat eforturile cu mai multe organizații întrunite astăzi în cadrul Coaliției Naționale.
Ce programe aveți active astăzi? În contextul prevenirii violenței în familie am elaborat o disciplină numită
Relații armonioase în familie care se implementează deja al doilea an consecutiv. Am selectat pe sprânceană profesoriii care ar putea preda această disciplină în liceele în care activează. Desigur, inițial am avut instruiri cu acești pedagogi și continuăm să ne mândrim de rezultatele pe care le avem. Studiile noastre arată că elevii care au urmat această disciplină și-au schimbat atitudinea față de violența în cuplu și rolurile partenerilor într-o relație.
Trebuie să menționez și
Programul Educatorilor de la Egal la Egal, în cadrul căruia voluntarii noștri instruiți susțin lecții tematice în colegii, licee, universități. Pe parcursul acestor activităţi cu tinerii, lectorii prezintă principalele forme de violenţă, propun pentru discuţie diverse situaţii pentru a identifica împreună primele semnale de violenţă ce se pot întâlni în perioada curtării. Și nu în ultimul rând, o altă activitate pe care am început s-o implementăm era legată cazurile de abuz față de copii. Începând cu 2009 am cercetat tot mai multe cazuri de abuz și exploatare sexuală a copiilor. Respectiv, ne-am implicat activ în modificarea cadrului legal-normativ. Am obținut victorii cum ar fi audierea în condiții prietenoase a minorilor-victime ale abuzului sexual. Până atunci acest lucru nu se practica.Apoi, începând cu 2014, odată cu evoluția tehnologiilor informaționale, ne-am specializat în domeniul prevenirii și combaterii exploatării sexuale comerciale a copiilor în mediul online. Astăzi gestionăm un portal
siguronline.md – o platformă de informare și educare a copiilor, tinerilor, părinților, profesorilor. Totodată, pe această platformă pot fi raportate cazurile de exploatare sexuală. În aceste situații, colaborăm cu instituțiile organelor de drept, precum Centrul de Combatere a Crimelor Informatice, Ofițerii de urmărie penală care monotorizează cazurile de abuz asupra copiilor etc.
Centrul „La Strada” se bucură de o încredere deosebită, aș putea zice de o oarecare notorietate. Cum considerați, care ar fi motivul? (Deși surprinsă de această constatare, Daniela răspunde) Dacă ar fi un merit atunci se datorează echipei noastre. Avem o echipă bună și nu mă refer doar pe plan profesional. Lucrăm pe subiecte sensibile și nu oricine poate face față acestora pe un termen mai lung. Noi avem parte de această dedicație, empatie, raționament și emoție ce ne însoțește de-a lungul anilor. Atunci când faci ceva, este esențial să trăiești cu ceea ce faci. Un alt merit ar fi că nu ne-am specializat pe un domeniu îngust, doar pe servicii spre exemplu.
Cine este această echipă? Am pornit de la 3 persoane pentru ca astăzi să fim 25 de angajați și 20 de volutari activi. Când vorbesc despre cei 25 de angajați mă refer și la persoanele implicate în servicii directe – spre exemplu consilierii de la serviciile telefonice, avocații și psihologii care intervin în cazurile de violență în familie, sexuală și exploatare sexuală a copiilor. Tot în acest grup sunt angajații implicați în echipa mobilă, formatori, persoane ce se ocupă cu munca analitică - așa cum ați dedus, cercetările sunt o activitate esențială în munca noastră.
O întrebare blizz! Ce trebuie Republica Moldova să întreprindă în mod urgent pentru combaterea fenomenului violenței în familie? Top acțiuni imediate. 1. Revizuirea codului de procedură civilă în sensul în care să nu fie aplicată medierea părților pe cazurile de violență în familie. Spre exemplu, până în ziua de astăzi, la prima ședință în istanțele de judecată pe cazuri de violență ambele părți sunt întrebate dacă vor sau nu să se împace și să revină la viața pe care au avut-o. După care se stabilește o altă ședință și se tergiversează procesul de soluționare a unei cauze. Bineinteles că sunt mai multe prevederi legale care urmează a fi revizuite din perpectiva compatibilităţiii legilaţiei naţionale cu prevederile Convenţiei de la Istanbul. 2. Consolidarea continuă a răspunsului multidisciplinar în cazuri de violență în familie. 3. Nu pot neglija aspectul educativ, deși nu este un răspuns imediat. Nu poți soluționa o problemă socială doar prin legi și servicii. În cazurile violenței în familie foarte mult contează educația și experiența în familiile în care victimile au crescut. Informarea, educația și combaterea stereotipurilor sunt la fel de importante.
Vă cunosc ca fiind un om cu o gândire critică destul de dezvoltată. Ce preveziuni aveți pentru Republica Moldova? Astăzi probabil m-ați prins într-o dispoziție mai pesimistă (zâmbește). Noi deja de 4 ani trăim cu iluzia unei reforme. Suntem la etapa în care vrem să facem ca lucrurile bune să devină o practică pentru viitor. Însă se pare că acum nu se dorește cu adevărta acest lucru sau pur și simplu nu este timpul potrivit. Mi-am pus de multe ori această întrebare. Oare nu încercăm noi să mergem înaintea trenului? Dacă cu câțiva în urmă îmi găseam argumente de ce trebuie de mers înaintea trenului, astăzi înțeleg că această grabă nu setează o dimensiune a schimbărilor, dar crează o serie de frustrări personale. Aici mă refer la faptul că efortul pe care îl de depui în aceste schimbări este prea mare versus rezultatul obținut. În Republica Moldova lucrurile se mișcă prea lent, iar uneori se mișcă în direcția total opusă. Cel puțin acest sentiment îl am eu.
Am să pun o întrebare poate mai filosofică. Prin prisma domeniului în care activați, cum credeți cum poate un om să treacă frumos prin viață? Dacă vrei să schimbi atitudinea celor din jur, începe cu a te schimba pe tine însuți. Analizați orice fenomen pe care îl aveți în jur și puneți-vă întrebarea: ce pot face atât eu, cât și celălalt, pentru depășirea unor probleme. Odată ce ne trezim curiozitatea și interesul pentru tot ce ne înconjoară, ne putem crea propria realitate cu fericire, iubire, împlinire și să împărtășim toate acestea cu cei din jurul nostru.
