Hanna Aheyeva: „Comunicarea non-violentă este atunci cînd devii conștient de necesitățile tale emoționale și ale celorlalți”

Hanna Aheyeva: „Comunicarea non-violentă este atunci cînd devii conștient de necesitățile tale emoționale și ale celorlalți”

Nu știu care este explicația, însă vara se întîmplă să cunosc mulți oameni interesanți, probabil, briza estivală, evenimentele și soarele ne conectează. În luna sînzîienelor am cunoscut-o pe tînăra, sînzîiana Hanna Aheyeva, o activistă din Bielorusia. Cu voce doamoală, liniștitoare, Hanna povestea despre comunicarea non-violentă, despre teoria americanului Marshall Rosenberg, despre emoții și empatie. Am invitat-o la interviu, am conectat reportofonul și în acel moment parcă m-am transferat în cărțile lui Eliade, în noaptea de Sînzîiene.  


Interviul lunii cu psihologul Sile Moldovan: „De multe ori tendința socială este să accepte abuzul sexual, violul decât sexualitatea.”

Interviul lunii cu psihologul Sile Moldovan: „De multe ori tendința socială este să accepte abuzul sexual, violul decât sexualitatea.”

Vasile, sau Sile, cum își zice singur, este omul care îmi amintește de copacul de tei, atât de puternic înrădăcinat, verde, care te înmiresmează, te face să ridici capul spre cer și să tragi adânc aer în piept. Psiholog de profesie, Moldovan Vasile, director executiv al Asociației pentru Promovarea Femeii din România (APFR Timișoara, click pe  https://apfr.ro/), ajunge pentru a 3-a oară la Chișinău. În doar câteva întâlniri mi-am dat seama să Sile Moldovan este omul capabil să schimbe câmpul magnetic, să te facă să te gândești la tot ceea ce ești sau nu ești. Nu am ratat ocazia să fac un interviu cu dumnealui, un moment care pentru mine în tot acest răstimp a fost ca o apă proapătă. Să vă doresc să vă delectați cu acest text, ar fi prea puțin spus, prieteni! 


Interviul lunii octombrie cu Rodica Moraru: „O femeie nu alege niciodată să aibă o relație abuzivă.”

Interviul lunii octombrie cu Rodica Moraru: „O femeie nu alege niciodată să aibă o relație abuzivă.”

Octombrie este blând în acest an, cu peisaje idilice, cu frunze căzute lin pe pământ de parcă și-au propus să-l cuprindă, cu soare și lumină strecurată printre copacii goliți. Exact așa aș putea descrie discuția caldă pe care am avut-o cu Rodica Moraru Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și potențialelor Victime a Traficului de Ființe Umane (CAP).  


Maria Ristinmaa: „Orice mișcare care impulsionează schimbare radicală trebuie să fie bună în explicația sa.”

Maria Ristinmaa: „Orice mișcare care impulsionează schimbare radicală trebuie să fie bună în explicația sa.”

La sfârșit de septembrie am ajuns alături de colegele din Coaliție la Stockholm, Suedia, pentru a face cunoștință cu mai multe organizații de acolo, a ne schimba cu experiența de aici, dar și pentru a vedea cu ochii noștri cum funcționează societatea civilă suedeză și cum se implică cetățenii acestei țări atunci când vine vorba de inegalitate de gen sau violență în familie. Stockholm l-am găsit ploios, cu soare și vânt în același timp – exact ca o paltetă de culori ale lui Vincent van Gogh. Acest oraș curat, deștept și atât de organizat ne-a lăsat pe fiecare cu o urmă cicatrice pe suflet - în sensul bun. În cele 5 zile de vizită am fost și la una dintre cele mai feministe și puternice organizații din Suedia numită Kvinna till Kvinna (trad. Femei pentru Femei), fondată în 1993. Kvinna till Kvinna este o organizație pentru drepturile femeii care sprijină femeile apărătoare ale drepturilor omului în țări și regiuni din întreaga lume afectate de conflicte. Am prins-o pe Maria Ristinmaa, coordonatoare de proiect la KtK, la o discuție care mie una mi-a plăcut la nebuie. Ce a ieșit, vedeți în interviul de mai jos.  


Sergiu Toma: „Pentru mine activitatea în calitate de psiholog este în primul rând o responsabilitate socială.”

Sergiu Toma: „Pentru mine activitatea în calitate de psiholog este în primul rând o responsabilitate socială.”

Segiu Toma este genul de om pe care nu te saturi să-l asculți, de parcă ar fi o fântână din care cu nesaț bei apă rece pe timp de caniculă. Povestește calm, domol, sincer și chibzuit. Nu te intimidează prin cunoștințele sale, ci dimpotrivă, te încurajează să gândești, în orice fel e firesc pentru tine. Am ajuns la interviul cu președintele Institutului pentru Familie si Inițiative Sociale cu oarecare emoții, nu de alta, însă Sergiu Toma este psihoterapeut și un profesionist  de la care puteam afla răspunsuri la foarte multe întrebări. Zis și făcut. Ce discuții am prins, vedeți în interviul de mai jos. 


Olga Patlatii:„Ai auzit de cazuri de violență la vecini, rude, cunoscuți? Semnalează!”

Olga Patlatii:„Ai auzit de cazuri de violență la vecini, rude, cunoscuți? Semnalează!”

Pe dna Olga Patlatii, președinta Asociației Obstești „Onoarea și Drepturile Femeii Contemporane” din Bălți, am cunoscut-o cu ceva timp în urmă, apreciind-o ca fiind un om sufletist, sensibil și implicat în ceea ce face. Am prins-o într-o dimineață de iulie la Chișinău, la un ceai verde servit cu prăjituri delicioase. Abia așteptam să aflu mai multe despre organizația din Bălți pe care o conduce și activitatea pe care o desfășoară. Vădit emoționată pentru interviu, dna Patlatii mi-a zâmbit politicos. Am apăsat butonul rec al reportofonului și cuvintele au curs gârlă. 


Liliana Buza: „Violența în familie nu este o problemă personală, este o problemă a întregii societăți!”

Liliana Buza: „Violența în familie nu este o problemă personală, este o problemă a întregii societăți!”

Iunie, 2018. Într-o zi de iunie cu iz de tei și zmeură am ajuns la Hâncești, la Centrul Maternal ”Pro-Femina” din Hîncești, unde am avut o discuție cu directoarea instituției, dna Buza Liliana. Centrul este amplasat lângă spitalul raional, într-o clădire mare și răcoroasă, unde am putut să mă răcoresc și să-mi trag sufletul după drum. Chiar de la ușă am fost întâmpinată de câțiva copii zglobii – beneficiari ai centrului, care au sărit să mă îmbrățișeze (un moment dulce și emoționant). Cu aceste emoții am dat start interviului lunii cireșar. Vedeți mai jos ce discuție sinceră am prins.  


Daniella Misail-Nichitin: „Nu poți soluționa o problemă socială doar prin legi și servicii.”

Daniella Misail-Nichitin: „Nu poți soluționa o problemă socială doar prin legi și servicii.”

Centrul vechi al Chișinăului ascunde ogrăzi cu case vechi și cochete, cărări scurte, verdeață proaspătă și miros de flori de salcâm pe care doar în luna mai îl putem simți. Într-un astfel de loc de poveste se află și sediul Centrul Internaţional "La Strada", peste pragul căruia am pășit pentru a sta de vorbă cu Daniella Misail-Nichitin, directoare programe femei în cadrul centrului. Cu siguranță „La Strada” este o organizație de care ați mai auzit. Însă cunoașteți oare ce istorie ascunde în spate și ce proiecte active are astăzi? Dacă nu, atunci interviul de mai jos vine să vă ofere mai multă informație.  


Ludmila Popovici: „Încurajez lumea să devină mai unită atunci când este vorba de un fenomen grav.”

Ludmila Popovici: „Încurajez lumea să devină mai unită atunci când este vorba de un fenomen grav.”

Peste pragul centrului RCTV Memoria am pășit cu emoții deosebite mai ales pentru că fenomenul torturii îmi este oarecum străin, ca și pentru mulți alții dealtfel, dar și pentru că RCTV Memoria este unicul centru de reabilitare compresivă a victimelor torturii și altor forme de violență, a persoanelor trecute prin traume extreme din țara noastră. Dna Ludmila Popovici, directoarea executivă a centrului, m-a întâlnit prietenos și mi-a făcut turul centrului. Aici am dat cu ochii de câțiva voluntari veniți de peste hotare. Printre cuvinte, dna Ludmila mi-a spus că centrul găzduiește voluntari în fiecare an, și că aceștia fac o muncă considerabilă. Am rămas încântată de această veste și pe această notă am dat startul interviului. Vedeți mai jos ce-a ieșit. 


Ina Grădinaru: „Din discuții cu femeile am aflat că unii agresori și-au schimbat tactica.”

Ina Grădinaru: „Din discuții cu femeile am aflat că unii agresori și-au schimbat tactica.”

Martie 2018. Pe zăpadă și frig am ajuns tocmai la Drochia pentru a o cunoaște pe Ina Gradinaru care deja de 7 ani activează la Centrul maternal „Ariadna”. Am găsit un centru de gospodari, curat, primitor, cu toate puse bine la punct. Pe durata interviului, dna Ina se retrăgea pentru câteva clipe pentru a verifica dacă totul se deafășoară așa cum trebuie să fie. Această străduință asiduă m-a dus cu gândul la acele familii de la țară curate la suflet și la chip – o comoară pentru neamul nostru. Mai jos vedeți cu ce întrbări am provocat-o pe dna Ina Grădinaru.