COVID-19 și violența împotriva femeilor – recomandări din partea Organizației Mondiale a Sănătății

• Violența împotriva femeilor este prezentă peste tot. Violența între parteneri intimi este forma de violență cel mai des întâlnită. La nivel mondial, 1 din 3 femei au fost supuse, la un moment dat în viață, unei forme de violență fizică și/sau sexuală de către un partener intim sau de către un agresor oarecare. Majoritatea acestor acte sunt comise de partenerul de viață.
• Tendința este ca prevalența violenței împotriva femeilor să crească în timpul oricărui tip de urgențe, inclusiv a epidemiilor. Femeile strămutate, refugiate și din zone de conflict sunt cu atât mai vulnerabile.
• Deși datele sunt minime, rapoartele din China, Marea Britanie, Statele Unite și alte țări indică o creștere a numărului de cazuri de violență domestică de la începutul epidemiei de COVID-19.^1,2 De exemplu, conform unui raport, numărul de cazuri de violență domestică reclamate unei secții de poliție din Jingzhou, oraș din provincia Hubei, s-a triplat în februarie 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.³
• Actele de violență, în special de violență din partea partenerului intim asupra femeilor și copiilor acestora au un impact semnificativ. Violența împotriva femeilor lăsa urme grave la nivel fizic, psihic, mintal, sexual și reproductiv, inclusiv infecții cu transmitere sexuală sau sarcini neplanificate. 

Cum poate epidemia de COVID-19 să crească riscul de violență împotriva femeilor.

• Stresul, perturbarea rețelelor sociale și de protecție și accesul scăzut la servicii pot exacerba riscul ca femeile să fie supuse unor acte de violență.
• Odată cu instituirea măsurilor de distanțare, și cu încurajarea oamenilor să rămână acasă, crește riscul intensificării actelor de violență între parteneri intimi. De exemplu:
  • Probabilitatea ca femeile aflate într-o relație abuzivă și copiii acestora să fie expuse actelor de violență crește dramatic căci familia petrece mai mult timp împreună, fiind totodată supusă unui stres suplimentar și posibilității pierderii locului de muncă sau a situației economice.
  • Este posibil ca femeile să aibă mai puțin contact cu membrii familiei extinse și cu prietenii care le-ar fi oferit sprijin și protecție.
  • În timpul acestei pandemii, femeile sunt cele care preiau impactul muncii de îngrijire a altora. Închiderea școlilor poate agrava această povară, ducând la un nivel de stres suplimentar.
  • Perturbarea nivelului de trai și a capacității de a-și câștiga existența, inclusiv în cazul femeilor (dintre care multe sunt salariate informale), vor avea drept rezultat un acces redus la servicii de bază, intensificând nivelul de stres al familiilor, ceea ce poate duce la accentuarea conflictelor și a actelor de violență. Pe măsură ce resursele devin mai limitate, femeile se pot confrunta cu un risc mai mare de a fi supuse abuzurilor economice.
  • Agresorii se pot folosi de restricțiile impuse de pandemia de COVID-19 pentru a-și exercita puterea și controlul asupra partenerelor, reducându-le și mai tare accesul la servicii, la ajutor și la sprijin psiho-social din partea rețelelor formale și informale.
  • În plus, agresorii le pot restricționa accesul la articole necesare, cum ar fi săpunul și produsele dezinfectante.⁵
  • Agresorii pot exercita control asupra partenerelor prin răspândirea de informații false despre boală, stigmatizându-le totodată.⁵
• Este probabil ca accesul la servicii vitale privind sănătatea sexuală și reproductivă a femeilor, inclusiv a celor ce suferă acte de violență, să devină și mai limitat.
• Este posibil ca alte servicii, precum liniile de asistență telefonică, centrele de criză, adăposturile, serviciile de asistență juridică și de protecție să fie reduse, diminuând și mai mult accesul la puținele surse de ajutor la care ar fi putut apela femeile care se află în relații abuzive.

Sistemele de sănătate joacă un rol important în asigurarea faptului că serviciile destinate femeilor în situații de violență vor fi în continuare sigure și accesibile pe durata pandemiei de COVID-19.

Pandemia de COVID-19 reprezintă într-adevăr o povară uriașă asupra sistemelor de sănătate și a lucrătorilor din domeniu care se îngrijesc de bolnavi, dar totuși există măsuri care pot atenua impactul violenței asupra femeilor și a copiilor în această perioadă:

• Toți factorii implicați în răspunsul la epidemia de COVID-19 trebuie să fie conștienți de și să informeze, la rândul lor, despre potențialul impact al măsurilor de distanțare socială, rămânere acasă etc. asupra femeilor ce suferă acte de violență și copiilor acestora.
• Personalul sanitar, în multe țări majoritatea fiind femei, pot fi în pericol de a suferi acte de violență acasă sau la serviciu. Acest ultim tip de violență este o problemă gravă și se poate accentua când sistemele de sănătate se află sub presiune. Factorii de decizie din domeniu și administratorii de unități medicale au nevoie de strategii pentru a asigura siguranța personalului din subordine. Lucrătorii din prima linie a luptei împotriva COVID-19 pot fi stigmatizați, izolați și ostracizați de către societate. Ar trebui planificate măsuri de acordare de sprijin psiho-social, stimulente care să nu fie legate de performanță, indemnizații suplimentare de transport și sprijin pentru îngrijirea copiilor. ⁶

Sfaturi pentru a face față stresului acasă și acțiuni de urmat dacă tu sau familia ta treceți printr-o situație de violență:

• Ține cont că izolarea și distanțarea socială ori carantina pot avea impact asupra bunăstării psihologice a ta sau a familiei tale
• Pe cât posibil, redu sursele de stres:
  • Caută informații din surse de încredere și reducerea timpului petrecut ascultând știrile (o dată-de două ori pe zi, nu o dată pe oră);
  • Caută sprijin din partea rudelor și a prietenilor prin telefon, e-mail, mesaje text etc.;
  • În măsura în care poți, încearcă să îți menții rutina zilnică, să-ți faci timp pentru exerciții fizice și să dormi;
  • Utilizează exerciții de relaxare (de exemplu, respiră adânc, meditează, relaxează-ți mușchii progresiv, fă exerciții la sol) pentru a reduce gândurile și sentimentele stresante;
  • Întreprinde activități care, în trecut, te-au ajutat să gestionezi situațiile dificile.
• Femeile care se confruntă cu violență pot găsi ajutor după cum urmează:
• Adresându-se unor rude sau prieteni care le susțin și care le pot acorda ajutor practic (de exemplu, cu mâncare, având grijă de copiii lor), precum și susținându-le să facă față stresului;
• Elaborând un plan de siguranță pentru ele și copiii lor în cazul în care situația se agravează. De pildă, pot ține la îndemână: numere de telefon ale unor vecini, prieteni și rude la care pot apela sau la care se pot adăposti la nevoie; documentele importante, bani, câteva obiecte personale pe care să le ia cu ele în caz că trebuie să plece de urgență, planificând cum să iasă din casă și să ajungă la loc sigur (modul de transport, unde se refugiază etc.).
• Având la îndemână informații despre liniile de asistență telefonică destinate femeilor supuse violenței, asistența socială, protecția copiilor sau cea mai apropiată secție de poliție, adăposturi sau servicii de suport disponibile. Fii discretă, așa încât partenerul sau rudele tale să nu afle toate astea și să poți rămâne în siguranță.

REAMINTIM că pentru situații de violență în familie sunați la 112 sau la Telefonul de Încredere pentru Femei 08008 8008. 

Comunicat din data de 26 martie 2020, proprietate a Organizației Mondiale a Sănătății. Documentul oficial poate fi accesat aici: https://www.who.int/reproductivehealth/publications/emergencies/COVID-19-VAW-full-text.pdf