Pe 17 noiembrie curent, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege cu scopul îmbunătățirii mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie. Proiectul de lege a fost susținut, cu votul a 55 de deputați/te. Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Justiției, la propunerea mai multe organizații ale societății civile, iar obiectivul ei este de a fortifica drepturile victimelor infracțiunilor de violență în familie și a infracțiunilor ce atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală, prin adaptarea cadrului normativ intern la standardele și practicile internaționale. În acest sens, ne-am propus să discutăm cu avocata, Ana Nani, de la Centrul Internațional „La Strada”, organizație care a participat la procesul de elaborare a acestui proiect de lege.

Mobilizarea și ospitalitatea este incredibilă. Prin voluntari și donații, populația Moldovei a primit sute de mii de refugiați din Ucraina. Dar lucrul în prima linie are un cost, explică apărătoarea drepturilor femeilor, Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie”.

Pe Ela și Roxana le-am cunoscut pe Zoom într-o dimineață însorită de vară. Timp de o oră, mulțumită internetului, sutele de kilometri distanță dintre Chișinău-Cluj-București nu s-au simțit deloc. Chiar din primele clipe de discuție mi-am dat seama că urmează să am o întrevedere virtuală cu două femei fantastice, energice, pentru ca la sfârșit să rămân cu acea senzație de uau când descoperi ceva bunișor după o lungă perioadă de rutină. Știam că vom colabora în următorii ani Ela și Roxana sunt de la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare (ARC) din România, întrucât noi, Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie”, am trecut la o nouă etapă de finanțare, iar ARC va intermedia acest buget. Colaborarea va fi consolidată în perioada ce urmează, de aceea mi-am zis că voi, cei care ne urmăriți, trebuie să descoperiți ARC-ul așa cum l-am descoperit și noi.

Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență în Familie” cunoaște bine despre cum stau lucrurile în Republica Moldova cu privire la violența împotriva femeilor și tot ea este cea care se arată a fi deschisă să vorbească despre acest subiect și prin activitatea sa să ajute femeile de la noi din țară să scape de calificativul „victimă”.

În întreaga lume, numărul cazurilor de violență în familie a crescut în timpul izolării luată drept măsură pentru a controla răspândirea coronavirusului. A fost un test la stres pentru mulți dintre noi, însă nu le-a fost ușor nici organizațiilor din domeniul drepturilor femeilor. Patru femei din organizații care lucrează cu victime ale violenței domestice din Moldova, Armenia, Cehia și Ucraina vorbesc despre problemele cu care s-au confruntat în timpul izolării și despre cum și-au schimbat abordarea pentru a ajunge la cele care sunt afectate de violență în familie.  

Nu știu care este explicația, însă vara se întîmplă să cunosc mulți oameni interesanți, probabil, briza estivală, evenimentele și soarele ne conectează. În luna sînzîienelor am cunoscut-o pe tînăra, sînzîiana Hanna Aheyeva, o activistă din Bielorusia. Cu voce doamoală, liniștitoare, Hanna povestea despre comunicarea non-violentă, despre teoria americanului Marshall Rosenberg, despre emoții și empatie. Am invitat-o la interviu, am conectat reportofonul și în acel moment parcă m-am transferat în cărțile lui Eliade, în noaptea de Sînzîiene.  

Vasile, sau Sile, cum își zice singur, este omul care îmi amintește de copacul de tei, atât de puternic înrădăcinat, verde, care te înmiresmează, te face să ridici capul spre cer și să tragi adânc aer în piept. Psiholog de profesie, Moldovan Vasile, director executiv al Asociației pentru Promovarea Femeii din România (APFR Timișoara, click pe  https://apfr.ro/), ajunge pentru a 3-a oară la Chișinău. În doar câteva întâlniri mi-am dat seama să Sile Moldovan este omul capabil să schimbe câmpul magnetic, să te facă să te gândești la tot ceea ce ești sau nu ești. Nu am ratat ocazia să fac un interviu cu dumnealui, un moment care pentru mine în tot acest răstimp a fost ca o apă proapătă. Să vă doresc să vă delectați cu acest text, ar fi prea puțin spus, prieteni! 

Octombrie este blând în acest an, cu peisaje idilice, cu frunze căzute lin pe pământ de parcă și-au propus să-l cuprindă, cu soare și lumină strecurată printre copacii goliți. Exact așa aș putea descrie discuția caldă pe care am avut-o cu Rodica Moraru Chilimar, directoarea Centrului de Asistență și Protecție a Victimelor și potențialelor Victime a Traficului de Ființe Umane (CAP).  

La sfârșit de septembrie am ajuns alături de colegele din Coaliție la Stockholm, Suedia, pentru a face cunoștință cu mai multe organizații de acolo, a ne schimba cu experiența de aici, dar și pentru a vedea cu ochii noștri cum funcționează societatea civilă suedeză și cum se implică cetățenii acestei țări atunci când vine vorba de inegalitate de gen sau violență în familie. Stockholm l-am găsit ploios, cu soare și vânt în același timp – exact ca o paltetă de culori ale lui Vincent van Gogh. Acest oraș curat, deștept și atât de organizat ne-a lăsat pe fiecare cu o urmă cicatrice pe suflet - în sensul bun. În cele 5 zile de vizită am fost și la una dintre cele mai feministe și puternice organizații din Suedia numită Kvinna till Kvinna (trad. Femei pentru Femei), fondată în 1993. Kvinna till Kvinna este o organizație pentru drepturile femeii care sprijină femeile apărătoare ale drepturilor omului în țări și regiuni din întreaga lume afectate de conflicte. Am prins-o pe Maria Ristinmaa, coordonatoare de proiect la KtK, la o discuție care mie una mi-a plăcut la nebuie. Ce a ieșit, vedeți în interviul de mai jos.  

Segiu Toma este genul de om pe care nu te saturi să-l asculți, de parcă ar fi o fântână din care cu nesaț bei apă rece pe timp de caniculă. Povestește calm, domol, sincer și chibzuit. Nu te intimidează prin cunoștințele sale, ci dimpotrivă, te încurajează să gândești, în orice fel e firesc pentru tine. Am ajuns la interviul cu președintele Institutului pentru Familie si Inițiative Sociale cu oarecare emoții, nu de alta, însă Sergiu Toma este psihoterapeut și un profesionist  de la care puteam afla răspunsuri la foarte multe întrebări. Zis și făcut. Ce discuții am prins, vedeți în interviul de mai jos.