Ana Nani, avocată în cadrul Centrului Internațional „La Strada”, despre noile modificări legislative ce țin de dreptul victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie

Pe 17 noiembrie curent, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege cu scopul îmbunătățirii mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie. Proiectul de lege a fost susținut, cu votul a 55 de deputați/te. 

Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Justiției, la propunerea mai multe organizații ale societății civile, iar obiectivul ei este de a fortifica drepturile victimelor infracțiunilor de violență în familie și a infracțiunilor ce atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală, prin adaptarea cadrului normativ intern la standardele și practicile internaționale. În acest sens, ne-am propus să discutăm cu avocata, Ana Nani, de la Centrul Internațional „La Strada”, organizație care a participat la procesul de elaborare a acestui proiect de lege. 

Doamna Nani,  sunteți una dintre expertele , care ne-ar ajuta să să înțelegem  ceea ce s-a votat în Parlament, întrucât ați muncit  din start la elaborarea proiectului. Vă rugăm  să ne spuneți care sunt  modificările majore efectuate?

În vederea îmbunătățirii cadrului legal existent și neadmiterii încălcărilor privind drepturile victimelor infracțiunilor sexuale și violenței în familie, atât la etapa de urmărire penală, cât și în cadrul examinării cauzelor de către instanțele de judecată, au fost operate mai multe modificări a normelor din Codul penal, Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul de executare și Codul Contravențional și anume:

  • Neadmiterea înlăturării răspunderii penale în rezultatul împăcării victimei cu infractorul;
  • Extinderea cercului de subiecți care cad sub incidența noțiunii de membru de familie;
  • Redefinirea noțiunii de viol;
  • Redefinirea noțiunii de consimțământ al victimei exprimat în cazul infracțiunilor ce atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală;
  • Revizuirea conceptului de acțiuni neconsimțite cu caracter sexual, altele decât violul;
  • Modificarea prevederilor art. 173, 174, 175, 1751, 177 din Codul Penal;
  • Instituirea unor garanții suplimentare pentru victimele infracțiunilor sexuale și violenței în familie.

Ați menționat că a fost modificată noțiunea de viol, ce impact va avea această modificare? 

În redacția de până la modificări, violul era definit ca un raport sexual (între două persoane de sex diferit) săvârșit prin constrângere fizică sau psihică a persoanei sau profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra. Conținutul acestei dispoziții, în afara raportului sexual, nu includea și actul sexual oral sau anal. Astfel s-a introdus în legislație un nou concept a noțiunii de viol, astfel ca să cuprindă orice act heterosexual, homosexual ori act de penetrare sexuală ale părților corpului.

În cazul art. 172 „Acțiuni violente cu caracter sexual” până la modificări, vizau homosexualitatea sau satisfacerea poftei sexuale în forme perverse. Aceste acțiuni erau, de fapt, o imitare a raportului sexual care vizează organele genitale ale bărbatului sau femeii ori ale altor părți ale corpului, săvârșite pentru satisfacerea poftei sexuale. În standardele internaționale, orice penetrare sexuală neconsimțită a cavităților naturale ale persoanelor, care implică organele genitale, reprezintă deja un viol.

Astfel, s-au operat modificările la art. 172 CP  incriminând orice acțiune cu caracter sexual neconsimțit al persoanei, altele decât violul.

Convenția de la Istanbul, spune  că consimțămîntul trebuie dat voluntar, ca rezultat al liberului arbitru al persoanei, evaluat în contextul circumstanțelor înconjurătoare. Noile modificări a noțiunii de consimțămînt vin să ofere victimei posibilitatea de a fi protejată și în cazul în care constrângerea fizică și psihică nu a fost aplicată, însă în urma unor circumstanțe consimțământul victimei este viciat.

 

Ați menționat, la începutul acestei discuții, și modificarea definiției de hărțuire sexuală. Ce schimbă această redefinire? Vor avea procurorii mai multă libertate de încadrare a faptelor în această infracțiune?

Modificarea componenței de infracțiune prevăzute la art. 173 Codul Penal „Hărțuirea sexuală”, a rezultat din faptul că redacția anterioară era expusă complicat și ambiguu. Practica de aplicare a normei art. 173 CP era neînsemnată, fapt care se răsfrângea și asupra nivelului de protecție a potențialelor victime.

Ce noi  măsuri de protecție, aplicate victimelor violenței în familie sau infracțiunilor cu caracter sexual au fost incluse?

Modificările operate vin cu completări  prin instituirea unor garanții suplimentare victimelor în cauzele privind infracțiunile cu caracter sexual și violenței în familie, și anume:

  • să fie informată despre serviciile de suport de care poate beneficia (asistență medicală, consiliere psihologică, servicii de adăpost, asistență juridică), subiecții care acordă aceste servicii și condițiile generale de acordare a acestora;
  • să fie asistată, în condițiile legii, de un avocat care acordă asistență juridică garantată de stat;
  • să fie însoţită de o persoană de încredere, alături de avocatul său, la toate cercetările, inclusiv la şedinţele de judecată închise;
  • să fie audiată în condiţii de respectare a demnităţii şi intimităţii;
  • să refuze, în condiţiile legii, confruntarea cu bănuitul, învinuitul, inculpatul.

Un alt aspect important este neadmiterea înlăturării răspunderii penale în rezultatul împăcării victimei cu infractorul prin modificarea articolului 109 din Codul penal. La prima vedere era o normă care favoriza violatorii, ori se cunoaște că în urma acestor infracțiuni victimele pot fi ușor influențate, amenințate, drept rezultat să cedeze și să meargă la împăcare. Cum funcționa în practică această prevedere?

Întotdeauna, Centrul Internațional „La Strada”a pledat pentru modificarea legislației și neadmiterea înlăturării răspunderii penale în rezultatul împăcării victimei cu făptuitorul. Această poziție s-a conturat și ca rezultat al Studiului efectuat de CI „La Strada” - „Analiza practicii judiciare privind infracțiunile cu caracter sexual” pentru identificarea lacunelor care privează victimele de remediu efectiv și protecție, din care a rezultat că din totalul de 240 de cauze penale examinate privind viața sexuală, în 120 de cauze, victimele au depus cereri de încetare a procesului în legătură cu împăcarea părților. Mai mult, din conținutul deciziilor de încetare a procesului nu rezultă cercetarea motivelor împăcării și dacă consimțământul victimei este liber exprimat, fără influență și presiuni din partea făptuitorului. Astfel, făptuitorii foloseau diferite metode pentru a „convinge” victima la împăcare. Potrivit noilor modificări, împăcarea se va aplica ca excepție doar în cazul subiecților minori, care au săvârșit pentru prima dată o infracțiune, precum și  în cazul infracțiunilor ușoare și mai puțin grave. Deși „La Strada”a pledat pentru excluderea împăcării pentru toți subiecții, fără careva excepții,  în cazul subiecților minori excepția a fost introdusă, reieșind din principiul interesului superior al copilului în procesul penal, precum și standardele internaționale cu privire la justiția juvenilă, la promovarea alternativelor și dejudicietizarea cauzelor cu minori.

Centrul Internațional „La Strada” a venit încă din 2020 cu un proiect în acest sens. Dvs ați participat la consultări.Care au fost cele mai mari provocări în procesul de lucru?

Pe parcurs, au fost  dificultăți în ce privește promovarea acestui proiect de lege. Proiectul a fost o dată aprobat de către Guvern și transmis în Parlament, unde a stat o perioadă îndelungată de timp, după care a fost transmis din nou Guvernului.

Am întâmpinat rezistență cu privire la noile noțiuni, propuse a fi incluse în art. 171, 172, 173 Cod penal, inclusiv redefinirea noțiunii de consimțământ al victimei, exprimat în cazul infracțiunilor ce atentează la libertatea și inviolabilitatea sexuală.

Adoptarea proiectului de lege, într-un final, e favorizat de contextul politic și ratificarea de către Republica Moldova a Convenției de la Istanbul.

Vă mulțumim  mult pentru acest interviu, sperăm că am reușit să aducem mai multă claritate în rândul cititorilor și că aceste modificări vor lucra întru protejarea victimelor  infracțiunilor cu caracter  sexual și a violenței în familie.

 

 

 

 

 




Adaugă comentariu

alta varianta