Asociația Împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Moldova
În Moldova, pandemia a impus organizațiile pentru femei să găsească soluții immediate pentru a face față crizei, din păcate soluții din partea statului nu prea au venit. Carantina a învățat organziația „Casa Mărioarei” să fie mai adaptabilă la situații neprevăzute și să gândească întotdeauna cu 3 pași înainte, spune Veronica Cernat-Braghiș, vicepreședinta „Casei Mărioare”. Aceasta mai spune că speră ca această experiență din timpul pandemiei va schimba modul în care se acordă ajutor pentru victimele violenței domestice.
„Noi am închis centrul de plasament și am cazat femeile în alte spații identificate – fie la rude, în apartamente de urgență sau alte locuințe. Ne-a fost dificil să găsim surse financiare pentru a le întreține pe aceste femei. Problemele au apărut toate deodată. Unele beneficare aveau copii care își continuau studiile online, micuții nu aveau nici acces la internet. Am găsit surse pentru a ajuta aceste femei cu produse alimenatre, de igienă și elementar - internet.”, spune Veronica.Centrul de Asistență pentru Femei, Armenia
„Femeile care au venit la adăpostul nostru au fost ostatice în casele lor.”, spune Maro Matosian, directoarea Centrului de sprijin pentru femei, o organizație armeană care are sub aripa ei două adăposturi din Erevan. Matosian explică că, printre numeroasele provocări de a ajuta victimele violenței domestice în timpul coronavirusului, au observat că în timpul carantinei a scăzut numărul apelurilor de urgență. Matosian atribuie declinul faptului că multe femei din mediul rural nu au acces regulat la internet și telefon. La scurt timp după începerea pandemiei, echipa centrului s-au mobilizat pentru a face raiduri pe la farmacii și magazine alimentare, două dintre singurele locuri publice la care femeile puteau merge la acel moment. „Pandemia a contribuit la creșterea șomajului în Armenia, care a fost suportat de femei, care sunt adesea angajați în locuri de muncă nedeclarate sau pe oră. Multe dintre femeile pe care le-am ajutat anterior și-au pierdut singurul mijloc de supraviețuire atunci când și-au pierdut locul de muncă. Aceste femei, multe dintre ele având copii, aveau riscul de a se întoarce, din disperare, la agresori. ”
Pe lângă situația economică precară a multor supraviețuitoare a violenței domestice, pandemia a mai expus inaptitudinea cu care este dotată poliția în raport cu victimele. Matosian a împărtășit povestea unei femei care, după 25 de ani de abuz, pentruîn sfârșit a se salva, aceasta a mers zeci de kilometri depărtare de casă. Pe drum femeia întâlnit doi polițiști care i-au zis că nu o pot ajuta cu nimic. Incredibil! Până la urmă, un cetățean obișnuit a telefonat la centru după ce a vazut-o stând mai multe zile pe o bancă din parc.
Centrul pentru Femei „Rosa”, Cehia
Izolarea forțată, resursele financiare strânse și nivelul crescut de stres au fost toate declanșatoarele posibile ale comportamentului violent în timpul izolării, spune Zdena Prokopová, consilieră a Centrului pentru Femei „Rosa” din Praga. Centrul a înregistrat o creștere de două ori a apelurilor la linia de ajutor. Prokopová spune că apelurile au venit de la femei care au fost atacate pentru prima dată în timpul izolării, precum și de la cele care au suferit ani de zile abuzuri însă care au escaladat în timpul stării naționale de urgență.
„JurFem” este o asociație de avocați/te din Ucraina care luptă pentru apărarea drepturilor femeilor, inclusiv ale victimelor violenței domestice. Rețeaua de profesioniști/ste reprezintă femeile aflate în criză și oferă recomandări oficialilor care fac politică privind violența în familie. Directoarea „JurFem”, Hrystina Kit, spune că legea Ucrainei privind violența în familie, adoptată în 2018, este un pas bun, dar pandemia a arătat în continuare modul în care cadrul legal și social din jurul violenței domestice rămâne ineficient.
„În Ucraina, majoritatea asistenței legale oferite de stat pentru victimele violenței domestice nu a fost pur și simplu accesibilă în timpul pandemiei”. În sate, majoritatea femeilor nu au internet și trăiesc prea departe. De asemenea, nu avem multe adăposturi și nu există suficient spațiu de plasament. Carantina a expus imperfecțiunile și ineficiențele poliției și serviciilor sociale la răspunsul violenței în familie. Pandemia a demonstrat că nu se face suficient în acest sens.”, conchide dna Kit.
În timpul izolării, JurFem a organizat mai multe seminarii web și discuții live streaming de Facebook și evenimente pentru poliție și avocați pentru a înțelege mai bine cum funcționează violența în familie și ce pot face pentru victime. În unele dintre discuții li s-au alăturat persoane care suferă abuzuri în prezent, care au putut pune întrebări direct poliției într-un mediu sigur.