Vreau să divorțez, ce trebuie să fac? Ce să fac dacă avem în comun copii minori? Cum va fi partajată proprietatea comună? Care vor fi procedurile în fața instnței de judecată? Care sunt cheltuielile de judecată?  Vreau să divorțez, ce trebuie să fac? Aveți posibilitatea să divorțați, utilizând calea administrativă, ori cea judecătorească:  Calea administrativă presupune înregistrarea divorțului la oficiul de stare civilă.  În acest caz, puteți divorța prin depunerea unei cereri-tip la oficiul stare civilă, doar dacă: - există un acord comun între soț privind desfacerea căsătoriei; - nu aveți copii minori în comun sau nu ați înfiat în comun copii; - nu aveți avere comună, sau aveți un acord privind împărțirea averii; - nu există litigii privind întreținerea copiilor, sau a soțului inapt de muncă. Căsătoria poate fi desfăcută pe cale administrativă la cererea unuia dintre soți, dacă celălalt a fost declarat incapabil; a fost declarat dispărut; a fost condamnat la privaţiune de libertate pe un termen mai mare de 3 ani. Unde pot depune cererea? Cererea privind desfacerea căsătoriei, în baza declaraţiei comune a soţilor, se depune la oficiul stare civilă în a cărui rază teritorială se află domiciliul unuia dintre soţi, sau unde a fost înregistrată căsătoria. Cât durează procedura? Desfacerea căsătoriei şi eliberarea certificatului de divorţ au loc după expirarea termenului de 1 lună din  ziua depunerii cererii de divorţ. Ce acte sunt necesare pentru divorț pe cale administrativă? Cererea privind desfacerea căsătoriei, în baza declaraţiei comune a soţilor (F-19D); actele de identitate; certificatul de căsătorie; certificatul de la locul de trai, eliberat de una dintre instituţiile de exploatare a locuinţelor (cooperativa de construcţie a locuinţelor, asociaţia de proprietări a locuinţelor privatizate, sau întreprinderea municipală (orăşenească) de gestionare a fondului locativ), sau de primăria satului, comunei sau oraşului - prin care se confirmă că soţii nu au copii minori comuni şi/sau declaraţia pe proprie răspundere că nu au copii minori comuni; confirmarea achitării taxei de stat – 100 lei (se prezintă în ziua înregistrării divorţului); confirmarea achitării serviciilor prestate de oficiul stare civilă – 100 lei separat pentru fiecare dintre soţi. Pentru mai multe informații puteți accesa: http://www.stare-civila.gov.md/ro/pages/divort-inregistrarea Ce să fac dacă avem în comun copii minori? Dacă aveți în comun copii minori, există litigii privitor la stabilirea domiciliului lor, plata pensiei de întreținere a copiilor minori, plata pensiei de întreținere a soțului inapt de muncă, există litigii privind împărțirea averii, sau, pur și simplu, dacă soțul nu vă dă acordul la divorț, aveți dreptul să vă adresați în instanța de judecată pentru a solicita divorțul, stabilirea domiciliului copiilor și încasarea pensiei de întreținere. Care este procedura de adresare în instanța de judecată? Pentru a vă adresa în instanța de judecată, trebuie să depuneți o cerere privind desfacerea căsătoriei. Dacă aveți copii minori, puteți solicita, prin aceeași cerere, stabilirea domiciliului copiilor minori la domiciliul dumneavoastră și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori din contul pârâtului. Ce acte trebuie să anexez? La cerere se anexează în mod obligatoriu: copia buletinului de identitate; originalul + copia certificatului de căsătorie; copia certificatelor de naștere ale copiilor; dacă există, se anexează și dovezile care confirmă faptele descrise în cerere; dovada achitării taxei de stat - 40 lei prima căsătorie, 100 lei - a doua căsătorie. Care este procedura în fața instanței de judecată? După depunerea cererii, Instanța de judecată va înștiința părțile printr-o încheiere privind punerea pe rol a cererii și stabilirea datei și orei primei ședințe de judecată. În cerere indicați adresa dumneavoastră și a soțului dumneavoastră, de corespondență. Încheierea și citația vor fi expediate la adresa indicată. Astfel, ambii soți vor fi înștiințați despre data și locul primei ședințe de judecată.  Ce se întâmplă dacă unul din noi nu se prezintă la ședință? Prezența ambilor soți la prima ședință este obligatorie. Neprezentarea nemotivată determină instanța de judecată să amâne procesul pentru o altă zi. Dacă, în procesul examinării cererii de desfacere a căsătoriei, unul dintre soţi nu-şi dă acordul la divorţ, instanţa judecătorească va amâna examinarea cauzei, stabilind un termen de împăcare de la o lună, la 6 luni, cu excepţia cauzelor de divorţ pornite pe motivul violenţei în familie, confirmate prin probe. Dacă măsurile de împăcare nu au dat efecte şi soţii continuă să insiste asupra divorţului, instanţa judecătorească va satisface cererea respectivă. Dacă în procesul de divorț este solicitată stabilirea domiciliului copiilor și obligarea la plata pensiei de întreținere a copiilor minori, Instanța urmează să stabilească cu cine vor rămâne copii, ținând cont de interesul superior al lor. Pentru a constata acest fapt, instanța de judecată atrage în proces serviciul pentru protecția drepturilor copilului din raza de circumscripție. Aceasta urmează să se expună asupra condițiilor de trai ale părinților, precum și a capacităților acestora de a-și întreține copii. Care sunt cheltuielile de judecată? Cheltuielile de judecată sunt plata taxei de stat pentru procedura de divorț, care este de 40 de lei dacă este prima căsătorie, sau 100 lei dacă este doua căsătorie. Instanța de Judecată pune pe seama părților plata taxei pentru eliberarea certificatului de divorț. Acțiunile de stabilirea domiciliului copilului minor și stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor sunt scutite de plata taxei de stat. PROPRIETATEA COMUNĂ ÎN DEVĂLMĂȘIE În conformitate cu art. 20 din Codul Familiei, toată averea care este dobândită de către soți în perioada căsătoriei, se supune regimului proprietății comune în devălmășie. Care bunuri pot fi supuse regimului proprietății comune în devălmăși e? Proprietate în devălmășie sunt bunurile procurate din contul: a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: activitatea de muncă; activitatea de întreprinzător; activitatea intelectuală; b) premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.); c) altor mijloace comune. De asemenea, în calitate de proprietate comună în devălmăşie a soţilor, sunt considerate bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie în capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobândite în timpul căsătoriei, chiar dacă sunt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi. Dreptul la proprietate în devălmăşie se extinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educaţia copiilor, sau din alte motive temeinice. Care sunt bunurile care nu fac parte din proprietatea comună a soților? Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi până la încheierea căsătoriei şi bunurile primite în dar, obţinute prin moştenire, sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sunt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte), cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sunt proprietate personală a soţului care le foloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobândire. Care sunt drepturile mele asupra averii? Soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune. Nici unul dintre soți nu este în drept să interzică sau să îngrădească celuilalt soț dreptul de a poseda și folosi aceste bunuri. În același timp, bunurile înregistrate ca proprietate comună în devălmășie, pot fi înstrăinate doar cu acordul ambilor soți. Orice act de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor, fără acordul unuia dintre soți, este lovit de nulitate și poate fi contestat în instanța de judecată. Niciunul dintre soţi nu poate, fără consimţămîntul expres al celuilalt, să rezilieze contractul de închiriere a spaţiului de locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul, ori să limiteze prin acte juridice dreptul la locuinţă al celuilalt soţ. Este posibilă împărțirea averii, fără adresarea în instanța de judecată? Proprietatea în devălmăşie poate fi împărţită în baza acordului dintre soţi. Totuși, în caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească. Când pot solicita împărțirea proprietății în devălmășie? Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor poate fi făcută, atât în timpul căsătoriei, cât şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soţi. Dacă bunurile comune au fost împărţite în timpul căsătoriei, acestea devin bunuri personale ale soţilor, iar bunurile care nu au fost împărţite, precum şi bunurile dobândite ulterior de către soţi, sunt proprietate în devălmăşie a acestora. Care este procedura  împărţirii proprietăţii în devălmăşie a soţilor? La împărţirea proprietăţii în devălmăşie, instanţa judecătorească, la cererea soţilor, stabileşte bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă unuia dintre soţi îi sunt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură. La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor-părţi ce le-au fost repartizate. Există vreun termen când pot să depun cererea pentru împărțirea averii comune? Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor, a căror căsătorie a fost desfăcută, legea stabileşte un termen de prescripţie general de 3 ani. Copiii au dreptul asupra averii? Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinând cont de interesele copiilor minori. Bunurile procurate pentru copiii minori (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, instrumente muzicale, jucării etc.) se transmit gratuit soţului împreună cu care locuiesc copiii.  Depunerile făcute de soţi pe numele copiilor lor minori sunt proprietate a copiilor şi nu se iau în considerație la partaj. Cât durează partajul averii?   Legea nu stabilește expres un termen privind soluționarea acestui tip de litigii. În aceste condiții, instanța va ține cont de un termen rezonabil, luând în considerație atitudinea părților față de soluționarea litigiului. Care sunt cheltuielile de judecată? Taxa de stat pentru depunerea acțiunii legate de partajul averii se calculează în dependență de valoarea proprietății comune în devălmășie, și anume, 3% din valoarea acesteia, dar nu mai puțin de 150 lei.

Pentru vătămarea neînsemnată a integrităţii corporale , agresorul urmează a fi pedepsi cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, de la 40, la 60 de ore, sau cu arest contravenţional de la 7, la 15 zile (art. 78/1 Cod Contravenţional). Dacă actele de violenţă în familie au provocat victimei vătămare uşoară medie sau gravă a integrităţii corporale, sau a sănătăţii, au provocat decesul victimei, sau au determinat victima la sinucidere sau la tentativă de sinucidere, agresorul va fi tras la răspundere penală (art. 201/1 Cod Penal). Pentru încălcarea ordinului de restricţie de urgenţă, agresorul va fi sancţionat cu amendă, de la 100, la 150 de unităţi convenţionale, sau cu arest contravenţional, de la 3, la 10 zile (art. 318/1 Cod Contravenţional). Pentru nerespectarea ordonanţei de protecţie , agresorul va fi sancţionat cu muncă neremunerată în folosul comunităţii, de la 160, la 200 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani (art. 320 Cod Penal).

Se întâmplă ca unii părinți să nu mai poată locui împreună și se separă pentru că nu se mai pot înțelege ca soț și soție.  Separarea (divorțul) părinților este alegerea lor, nu este nimeni vinovat într-o astfel de situație. Dacă acest lucru se întâmplă în familia ta , vei locui cu unul dintre părinți, dar trebuie să știi că, indiferent de vârsta pe care o ai,  tu ai dreptul să comunici și să te vezi cu ambii părinți. Dacă ai peste 14 ani, poți decide singur cu cine dintre părinți vrei să stai. Dacă ai mai puțin de 14 ani, părinții tăi, de comun acord, vor decide cu cine dintre ei vei locui. Sigur că este foarte bine ca ei să țină cont și de opinia ta. S-ar putea  întâmpla, însă, ca părinții tăi să nu se poată înțelege cu cine dintre ei vei locui și atunci acest lucru îl va decide instanța de judecată. Dacă ai peste 10 ani, s-ar putea să fii invitat de către judecător să-ți consulte părerea.  Este important să știi că ambii părinți te iubesc, chiar dacă ei nu pot, sau nu știu cum să-ți vorbească despre asta și cum să discute liniștit și să convină cu cine dintre ei vei locui. Te încurajăm să le vorbești despre îngrijorările, fricile și dorințele tale.

Dacă în familia unui prieten de-al tău cineva este supus violenței,  îi poți recomanda prietenului tău să comunice despre ce se întâmplă în familia lui unui specialist în care are încredere: Primarul localității; asistentul social; polițistul; medicul sau asistentului medical; dirigintele/ orice alt profesor sau psiholog de la școală, sau de la un centru comunitar; la orice oră poate apela la serviciul Telefonul copilului   - prin apel gratuit la 116 111, sau prin skype - TelefonulcopiluluiMoldova116111 ; Direcția municipală pentru protecția copilului, dacă locuiești în mun. Chișinău – 022 242702. Toți acești specialiști sunt obligați să se implice pentru a stopa abuzul în familia lui!!! Dacă prietenul tău nu are curaj s-o facă, poți să-l ajuți tu, anunțând specialiștii despre situația din familia lui. Dacă ai o relație de încredere cu părinții tăi, le poți povesti lor despre ce i se întâmplă prietenului tău, s-ar putea să-și asume ei această sarcină. În caz de pericol pentru viața/ sănătatea cuiva dintre membrii familiei , recomandă-i prietenului tău  să  sune dacă are posibilitate la Poliție  902 ! Dacă nu, să-ți trimită ție un mesaj codificat, stabilit din timp, prin care să te anunțe despre pericol și tu/părinții tăi să anunțaţi de urgență poliția. Dacă specialiștii nu îl vor ajuta pe prietenul  tău și familia lui, puteți apela la una dintre organizațiile din lista  pe care o găsiți accesând acest link, care este mai aproape de localitatea voastră.

Dacă în familia ta cineva este supus violenței, te încurajăm să vorbești cu părintele care nu este violent despre cum te simți și să-l încurajezi să solicite ajutorul polițistului, primarului sau asistentului social. Dacă părintele nu vrea, sau nu are curaj să facă acest lucru, poți comunica despre ce se întâmplă unui specialist în care ai încredere: Primarul localității; asistentul social; polițistul; medicul sau asistentului medical; dirigintele/orice alt profesor sau psiholog de la școală sau de la un centru comunitar. Consilierii de la serviciul Telefonul copilului.  Poți apela   la   orice oră - prin apel gratuit la 116 111, sau prin skype  TelefonulcopiluluiMoldova116111 . Direcția municipală pentru protecția copilului, dacă locuiești în mun. Chișinău– 022 242702 . Toți acești specialiști sunt obligați să se implice pentru a stopa abuzul în familia ta!!! În caz de pericol pentru viața/sănătatea cuiva dintre membrii familiei, sună la Poliție -  902 ! Dacă specialiștii la care te vei adresa tu, sau părintele tău, nu vă vor ajuta, puteți apela la una dintre organizațiile din lista  pe care o găsiți accesând acest link , care este mai aproape de localitatea voastră.

Într-o astfel de situație trebuie neapărat să spui despre acest lucru unei persoane de încredere adulte și să-i ceri ajutorul. O astfel de persoană ar putea fi cineva dintre rudele/ apropiații/ vecinii/ cu care te înțelegi mai bine. Această persoană  ar trebui să se adreseze specialiștilor care  te pot ajuta, dar dacă n-o face, atunci este bine să te adresezi singur unui specialist sau altui adult în care ai încredere, până cineva dintre ei te va ajuta. Specialiștii la care te poți adresa: Consilierii de la serviciul Telefonul copilului.  Poți apela la orice oră - prin apel gratuit la 116 111, sau prin skype - TelefonulcopiluluiMoldova116111 . Primarul localității; asistentul social; polițistul; medicul sau asistentului medical; dirigintele/ orice alt profesor sau psiholog de la școală sau de la un centru comunitar. Direcția municipală pentru protecția copilului, dacă locuiești în mun. Chișinău – 022 242702 . Toți acești specialiști sunt OBLIGAȚI să te ajute! Este important să te adresezi celui în care ai cea mai mare încredere!! În caz de pericol , sună la orice oră  la Poliție 902 ! Dacă specialiștii la care te vei adresa nu te vor ajuta, poți apela la Organizația obștească   Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC) – poți informa specialiștii de la respectiva  organizației pe situl organizației, la rubrica RAPORTEAZĂ, prin e-mail la adresa ajutauncopil@cnpac.org.md,  sau telefonând la 0 22 758806 . Mai multe despre abuzul asupra copilului și despre cine și cum te poate ajuta citește aici: Dacă ai până la 10 - 11 ani: http://cnpac.org.md/uploaded/Publicatii/PDF/Cartea_Copii.pdf Dacă ai peste 12 ani: http://cnpac.org.md/uploaded/Publicatii/PDF/Cartea_Adolescenti.pdf

Ce este violența în familie? Violența este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii și se întâmplă atunci când soțul/soția/partenerul/partenera încearcă să te controleze și să-și impună puterea asupra ta. O poate face prin abuz fizic, sexual, emoțional sau economic. Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Adeseori, bărbații folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv, prin exercitarea controlului. 

Planul Strategic al Coaliției Naționale ”Viața fără Violență în Familie” pentru anii 2017-2019, constituie documentul intern principal de planificare strategică pe termen mediu şi stabilește obiectivele de dezvoltare a Coaliției până în următorii 3 ani, măsurile şi acţiunile prioritare pentru atingerea acestor obiective, rezultatele scontate precum și indicatorii corespunzători de performanță.

Dacă nu te simți în siguranță la domiciliu , poți solicita plasament temporar gratuit centrelor care prestează servicii de plasament victimelor violenței în familie. De asemenea, centrele îți vor oferi consultanță, sau alte servicii pentru rezolvarea situației tale (asistență psihologică, juridică, angajare în câmpul muncii etc). Pentru securitatea ta, serviciile care îți vor fi oferite, vor fi confidențiale, inclusiv, locul aflării tale. Poți solicita plasament temporar la următoarele centre: Centrul de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor, Chişinău. Tel.: (+373 22) 55 30 42: (+373 22) 55 84 41; Asociația împotriva Violenței „Casa Mărioarei”, Chişinău. Tel.: (+373 22) 72 58 61; Centrul maternal „Ariadna”, Drochia. Tel.: (+373 252) 20 308 Tel.: +373 252 21 032; AO „Centrul de Criză Familială „Sotis””, Bălţi. Tel.: (+373 231) 92 541; Centrul de Plasament Temporar pentru Copii, Bălți. Tel.: ( +373 231) 71003; Centrul raional Maternal „Pro-Femina”, Hînceşti. Tel: (+373 269) 23 364; ( +373 269) 22 934; Centrul Maternal „Pro Familia”, Căuşeni. Tel: (+373 243) 26 975; ( +373 243) 26 835; Centrul Maternal, Cahul. Tel.: (+373 299) 44 080. Totodată, ai posibilitatea să soliciți instanței de judecată instituirea măsurilor de protecție în favoarea ta, inclusiv, obligarea agresorului să părăsească temporar (pe o perioadă de maxim 90 de zile) domiciliul comun. Pentru aceasta urmează să depui o cerere cu privire la eliberarea ordonanței de protecție în instanța de judecată. Judecătorul se va pronunța în termen de maximum 24 de ore asupra cererii și va dispune admiterea/respingerea cererii victimei.