05noe2021

REZOLUȚIA Conferinței Internaționale în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei și violenței în familieChișinău, 19-21 octombrie, 2021

REZOLUȚIA

Conferinței Internaționale

în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei

și violenței în familie

Chișinău, 19-21 octombrie, 2021

 

Conferința a fost organizată de Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie”, cu suportul Centrului de Drept al Femeilor, Centrului Internațional „La Strada” – organizații membre ale Coaliției, cu sprijinul financiar al Ambasadei Suediei din Republica Moldova.

La Conferință au participat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, reprezentanții/ele autorităților publice, parteneri externi de dezvoltare, experte internaționale, reprezentante ale mass-mediei, activiste civice, organizațiile pentru femei din regiune și din Coaliția Națională care prestează servicii directe fetelor și femeilor trecute prin violență și care dezvoltă programe pentru băieți și bărbați.

Participanții/ele au discutat în profunzime, în cadrul panelurilor tematice aliniate pilonilor Convenției de la Istanbul, despre bunele practici și provocările în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de fete și femei și violenței în familie.

Recunoscând faptul că violenţa împotriva femeilor este o manifestare a relaţiilor istoric inegale de putere dintre femei şi bărbaţi care au condus la dominarea asupra şi la discriminarea împotriva femeilor de către bărbaţi şi la împiedicarea avansării depline a femeilor.

Pornind de la faptul că violenţa împotriva femeilor este violență pe bază de gen și este unul din mecanismele sociale cruciale, prin care femeile sunt forţate într-o poziţie subordonată comparativ cu bărbaţii și are o natură structurală.

Recunoscând că violența față de femei și violența în familie reprezintă una dintre cele mai grave și răspândite infracțiuni ce atentează la drepturile omului în societățile contemporane care constituie un obstacol major în realizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi.

Recunoscând că acest fenomen e deosebit de răspândit în Republica Moldova, unde 70% dintre femei și fete au trecut cel puțin o dată pe parcursul vieții printr-o formă a violenței.

 

 

Participanții și participantele la Conferință au semnalat următoarele provocări:

  • Lipsa unei coordonări eficiente la nivel intersectorial în domeniul implementării politicilor publice și soluționarea cazurilor de violență;
  • Serviciile specializate de urgență pentru femeile victime ale violenței la nivel local, serviciile specializate existente nu sunt adaptate pentru femeile cu necesități speciale sau care provin din grupuri vulnerabile, sunt puține sau chiar lipsesc. Nu există o evaluare clară care ar fi necesarul de servicii pentru femeile victime și pentru femeile din grupurile de risc;
  • Programele de suport ale femeilor pe termen lung, cum ar fi achitarea unor locuințe sau burse sociale, suport la angajare în cîmpul muncii, nu sunt o prioritate pentru programele finanțatorilor dar nici pentru autorități;
  • Lipsa pachetelor adecvate de protecție socială pe timpul unor situații de urgență/pandemice pentru femeile ce trec prin experiența violenței în familie, fapt care acutizează nivelul șocului social și economic pentru aceste femei;
  • Nivelul scăzut de conștientizarede către femeie și fete, mai ales din mediul rural și din grupuri vulnerabile a tuturor formelor de violență față de femei și fete;
  • Normalizarea și justificarea violenței de către profesioniști și comunitate;
  • Lipsa sau nivelul scăzut de informare în rîndurile tinerilor cu privire la educația sexual reproductivă, noțiunea de consimțămînt, formele de violență, în special sexuală, organizațiile și instituțiile unde se pot adresa;
  • Mecanismul de monitorizare a implementării politicilor și legislației naționale în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei și a violenței în familie este subdezvoltat per sector;
  • Lipsa sau insuficiența cunoștințelor în domeniul asistenței și documentării cazurilor de violență asupra femeilor, fluctuația mare în cadrul echipelor multidisciplinare, în special a polițiștilor și asistenților sociali, încărcătura și volumul mare de lucru ce determină intervenții întîrziate;

Organizațiile membre ale Coaliției Naționale ,,Viața fără Violență în Familie” și -au asumat angajamentul să contribuie ca problema violenței față de fete și femei și violenței în familie în Republica Moldova să devină o prioritate de importanță națională pentru autoritățile publice locale de nivelul I și II, Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova, comunitatea academică, societatea civilă dar și pentru partenerii de dezvoltare care finanțează programe de prevenire și combatere a violenței față de femei.

În acest sens, participanții la conferință au formulat următoarele solicitări:

I. Prevenirea violenței prin implicarea comunităților, mass-mediei și actorilor privați. Împuternicirea fetelor și femeilor pentru a discuta despre originea și cauzele violenței față de femei, normele și contextul patriarhal care contribuie la justificarea și normalizarea violenței;

II. Implicarea comunităților pentru a schimba norme sociale și atitudini;

  • Susținerea grupurilor de suport la nivel local cu implicarea femeilor învingătoare, femeilor din comunități, grupurilor de inițiativă și organizațiilor pentru femei;
  • Implicarea băieților și bărbaților în prevenirea violenței față de femei, promovarea unor modele de băieți și bărbați care se implică în creșterea și educarea copiilor, grijile casnice;
  • Dezvoltarea parteneriatelor cu mass-media, formatorii de opinie, inclusiv la nivel local, pentru a reflecta corect și nu doar reactiv cazurile de violență;
  • Încurajarea și susținerea, inclusiv financiară a activistelor și activiștilor, grupurilor de inițiativă, platformelor media, agențiilor din domeniul creativ pentru realizarea unor intervenții creative despre prevenirea și combaterea violenței prin artă, film, teatru social, etc.
  • Implicarea activă a tinerilor în acţiuni în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului de violență;
  • Instituționalizarea și finanțarea instruirilor inițiale și continue ale profesioniștilor cu competențe în domeniul prevenirii și combaterii violenței prin prisma abordării bazate pe victimă;
  • Dezvoltarea programelor pentru agresori cu susținerea autorităților publice și dezvoltarea programelor probaționale pentru agresorii familiali;
  • Revizuirea programelor curriculare și extra-curriculare și includerea programelor despre educația sexuală și sănătatea sexual-reproductivă ce ar viza și subiectele relațiilor sănătoase, intimitate și consimțământ, siguranța în mediul online, formele de violență, bullyingul școlar;
  • Finanțarea programelor de prevenire și combatere a violenței față de femei și colaborarea cu grupurile de inițiativă și organizațiile pentru femei;
  • Evaluarea necesităților reale ale femeilor sau altor beneficiari direcți ai programelor de finanțare din Republica Moldova la planificarea acestora și includerea lor;
  • Asigurarea transparenței programelor de finanțare, rezultatelor monitorizării și evaluării acestora cu organizațiile pentru femei, platformele și coalițiile existente;
  • Consultarea în profunzime și implicarea pe larg a organizațiilor pentru femei la planificarea, dezvoltarea, monitorizarea și evaluarea documentelor de politici și programelor de finanțare a domeniului ce ține de prevenirea și combaterea violenței de către donatorii externi și partenerii de implementare;
  • Considerarea experienței, valorilor și principiilor a partenerilor de implementare și a organizațiilor finanțate de către donatori în domeniul prevenirii și combaterii violenței față de femei;
  • Consultarea și implicarea femeilor și organizațiilor pentru femei în procesul de elaborare a politicilor și actelor normative ce vizează violența față de femei și fete;
  • Susținerea, dezvoltarea și consolidarea organizațiilor prestatoare de servicii pentru fete/femei și a grupurilor de inițiativă/grupurilor de suport, în special la nivel local;

III. Protecție și sprijin

  • Dezvoltarea serviciilor specializate pentru femeile care au trecut prin experiența violenței sexuale, pentru a asigura un răspuns prompt și eficient, focusat pe interesele și necesitățile femeilor – deschiderea unui centru specializat pilot;
  • Adaptarea și finanțarea serviciilor de protecție și sprijin la condițiile crizei sanitare;
  • Adaptarea și finanțarea serviciilor specializate la nevoile femeilor din grupurile de risc și femeilor victime (femeile tinere cu mulți copii, femeile în etate, cu dizabilități fizice, cu dizabilități intelectuale, etc.);
  • Susținerea financiară a programelor de reabilitare medicală și psiho-socială pe termen lung;
  • Finanțarea Telefonului de Încredere pentru Femei și Fete, conform necesităților prezentate de către Centrul Internațional „La Strada”;
  • Consolidarea capacităților profesioniștilor din echipele multidisciplinare conform necesităților identificate de către aceștia și dezvoltarea unor programe de instruire centrate pe nevoile și trauma victimei;
  • Susținerea financiară și împuternicirea inclusiv economică a femeilor prin asigurarea cu locuință, burse sociale, granturi mici pentru lansarea afacerilor, facilitarea angajării în cîmpul muncii;
  • Dezvoltarea programelor de stat de reintegrare socială a femeilor care și-au ispășit pedeapsa în penitenciar, prin includerea acestora în programele de probațiune de la etapele incipiente ale procesului;
  • Diversificarea programelor psihologice pentru femeile care se află în detenție, focusate pe categorii specifice de vulnerabilități ori probleme sau crearea centrelor de sănătate mintală în penitenciare pentru femei;

IV. Cadru legal și normativ. Politici integrate și răspuns coordonat

  • Elaborarea unui plan de acțiuni (foaie de parcurs) privind măsurile care trebuie întreprinse de autorități pentru asigurarea implementării Convenției de la Istanbul. Armonizarea legislației naționale la prevederile Convenției de la Istanbul, atât din perspectiva dreptului material, cât și procedual;
  • Crearea unui grup de lucru intersectorial în cadrul Ministerului Justiției pentru a elabora mecanismul practic de aplicare a Legii cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor;
  • Dezvoltarea sistemului de colectare a datelor statistice periodice și comparabile cu privire la diversele tipuri de violență împotriva femeilor raportate la indicatorii CoE/CAHVIO, în toate sectoarele relevante din domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen;

Stabilirea și dezvoltarea relațiilor de colaborare între statele membre care au ratificat Convenția de la Istanbul pentru aplicarea unor instrumente comune de intervenție pe cazurile de violență față de femei și violenței în familie;


V. Răspunsul sistemului de justiție penală la cazuri de violență în familie și violenței față de femei

  • Act al justiției mai eficient întru asigurarea pornirii urmăririi penale în cazurile de violență în familie, atunci când pericolul pentru femei este iminent și sancțiunile contravenționale se constată a fi ineficiente;
  • Parteneriate mai strânse și colaborări intersectoriale, în special a poliției cu organizațiile neguvernamentale specializate, pentru a asigura o asistență mai bună pentru fetele și femeile care au trecut printr-o experiență de violență;
  • Desfășurarea urmăririi penale în cauzele de violență domestică prin implicarea reprezentanților organelor de drept instruiți în domeniul investigării corespunzătoare a acestora cauze, centrate pe nevoile victimei;
  • Asigurarea unei urmăriri penale eficiente în cazurile de violență față de femei și acțiunilor procesuale în interesul victimei, evitând traumatizarea repetată a femeilor care au trecut printr-o experiență de violență.
  • Consolidarea eforturilor guvernamentale, inclusiv prin implicarea societății civile, pentru a asigura o implementare eficientă la nivel național a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului ce vizează cauzele de violență față de femei;
  • Asigurarea funcționalității Comisiei de monitorizare și analiză a cazurilor de violență în familie soldate cu deces sau cu vătămare gravă a integrității corporale a victimelor.

 

Coaliția Națională „VIAȚA FĂRĂ VIOLENȚĂ ÎN FAMILIE” este rețeaua națională formată din 23 de organizații non-guvernamentale și instituții publice care are misiunea de a promova drepturile femeilor și copiilor, victime ale violenței în familie și de a reduce violența în familie și societate.

Membrii Coaliției:

  1. Asociația Obștească Centrul de Drept al Femeilor, Chișinău;
  2. Asociația Obștească Centrul Internaţional „La Strada”, Chișinău;
  3. Asociația Obștească Promo-LEX, Chișinău; 
  4. Asociația Obștească Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, Chișinău;
  5. Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”, Chișinău,
  6. Asociația Obștească Centrul pentru Reabilitarea Victimelor Torturii „Memoria”, Chișinău;
  7. Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Chișinău;
  8. Asociația Obștească Gender-Centru, Chișinău;
  9. Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro-Femina”, Hîncești;
  10. Instituţia Publică Centrul Maternal „Pro Familia”, Căuşeni;
  11. Instituţia Publică Centrul Maternal Cahul;
  12. Asociația Obștească „Stimul”, Ocnița;
  13. Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, Chișinău;
  14. Instituţia Publică Centrul de Criză Familială „SOTIS”, Bălți;
  15. Asociația Obștească „Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, Bălți;
  16. Asociația Obștească Centrul pentru Tineri „Dacia”, Soroca;
  17. Asociația Obștească „Artemida”, Drochia;
  18. Instituția Publică Servicii de asistență subiecților violenței în familie, Drochia;
  19. Asociația Obștească „Centrul psiho-social”, Vulcănești;
  20. Asociația Obștească „Interaction”, Tiraspol;
  21. Asociația Obsteașcă „Jenskie Initsiativy”, Tiraspol;
  22. Asociația Obștească „Resonance”, Tiraspol;
  23. Asociația Obștească „Help", Moldova/Franța.