Evaluarea Coaliției Naționale „Viața fără violență în familie” privind femeile, pacea și cadrul de securitate în Republica Moldova în contextul crizei refugiaților și a războiului din Ucraina

Integrarea în agenda privind femeile, pacea și securitatea a expertizei feministe, a bunelor practici și lecții învățate, precum și reflectarea acestora în acțiunile relevante pentru perioadele de conflict este esențială pentru asigurarea unui răspuns eficient și pentru stabilirea fundamentului pentru eforturile post-război și de construire a păcii. Aspectele menționate se bazează pe experiența organizațiilor internaționale feministe și a organizațiilor privind drepturile femeilor, cu o vastă experiență în situații de conflict și război, reflectând de asemenea observațiile, expertiza și practicile organizațiilor feministe și promotoare a drepturilor femeilor de nivel local, membre ale Coaliției și nu numai.

Studiile au demonstrat că doar 1% din toate ajutoarele axate pe aspecte de gen ajung de facto la mișcările feministe și de promovare a drepturilor femeilor, principalii factori declanșatori ai unor schimbări durabile. Aceasta se întâmplă în mare parte nu din cauza lipsei de bune intenții, dar din cauza modalităților de acordare a finanțării și a structurii apelurilor de participare și a programelor prin care de facto se exclud de la participare organizațiile de promovare a drepturilor femeilor.


Printre provocările identificate de noi se numără următoarele:

  • Lipsa unui mecanism clar, transparent și accesibil de finanțare a organizațiilor locale a femeilor, a grupurilor de inițiativă și a activiștilor, care ar putea să contribuie la gestionarea crizei refugiaților dar și să asigure în continuare sprijinul pentru femeile din Moldova victime ale violenței.Un număr considerabil de organizații mici de la nivel local nu cunoșteau despre fondurile disponibile, despre modalitatea de accesare a acestora etc. Activitățile și eforturile orientate către sprijinirea refugiaților au fost realizate în baza unor granturi mici, rapide și flexibile acordate doar de unii donatori sau organizații sau în baza de ajutor umanitar disponibil la nivel local sau internațional.
  • Posibilitatea de participare a organizațiilor internaționale prin intermediul partenerilor locali este o soluție insuficientă. La fel cum s-a constatat și în alte regiuni și situații de război, se întâmplă că organizațiile din Moldova conduse de femei sunt abordate de ONG-uri internaționale despre care acestea nu au auzit niciodată, fără a avea la dispoziție timp suficient pentru a construi o relație de încredere și a evalua în ce măsură acest parteneriat ar fi unul viabil pentru ele sau din contra dacă abordările din cadrul acestor ONG-uri nu sunt centrate pe femei. Chiar dacă ONG-urile internaționale sunt mai agile în ceea ce privește aplicarea pentru finanțare, acestea nu sunt nici pe departe la fel de rapide în teren și în special în contexte noi pentru ele, bazându-se într-o măsură considerabilă pe cunoștințele, capacitățile și conexiunile organizațiilor locale de promovare a drepturilor femeilor. Cu toate acestea, inițiativele ierarhice în care expertiza organizațiilor locale de promovare a drepturilor femeilor este redusă doar la rolul de „implementator”, în loc de a le fi acordat rolul de lider conceptual și politic, nu corespund obiectivului urmărit. Mai mult decât atât, se atestă o tendință a ONG-urilor internaționale de a căuta parteneriate cu mereu aceleași grupuri locale, ceea ce cauzează o divizare neconstructivă în cadrul diferitor grupuri locale, unele organizații recepționând finanțări în volum mai mare decât ar fi capabile să le absoarbă într-un mod durabil, pe când altele rămân subfinanțate în mod considerabil. Deși modelele intermediare ar putea să fie utile în anumite circumstanțe, este esențial ca finanțările să fie de asemenea direct accesibile pentru organizațiile de nivel local conduse de femei, în special în contextele de criză, acestea fiind cele mai indicate pentru a acorda serviciile necesare membrilor comunităților locale într-o manieră rapidă și eficientă.
  • Limita privind bugetul minim este de regulă foarte înaltă, ceea ce exclude o mare parte de organizații feministe și de promovare a drepturilor femeilor din Moldova de la participare deoarece absorbirea fondurilor într-un astfel de volum nu se încadrează în strategia unor astfel de organizații, fiind chiar imposibilă pentru majoritatea din aceste grupuri. Potrivit unei analize recente realizate de AWID în baza datelor oferite de Fondul Global pentru Femei, în perioada 2015 - 2019, 57% din organizațiile feministe din Europa de Est și Asia Centrală își aveau bugetele anuale deUSD30,000 sau chiar mai puțin, doar 1% dintre acestea declarând bugete ce depășeau USD 500,000;
  • Graba legată de acordarea și absorbirea resurselor financiare a estompat unele detalii nuanțate legate de procesul de pacificare la nivelul comunităților, de diferențele de opinie generatoare de tensiuni, cazurile de abuz și umilire a femeilor refugiate etc. În același timp, unele probleme și provocări nici nu au fost abordate în măsură suficientă;
  • Cerințele de vizibilitate și comunicare, precum acelea de a oferi imagini cu femei refugiate sau cu organizațiile pentru femei pe fundalul produselor alimentare oferite, ar trebui să fie sensibile la vulnerabilitatea femeilor vizate și poziția de putere a celor care oferă ajutor umanitar;
  • Abordările bazate pe proiecte și instrucțiunile în această privință stabilite exclusiv de către donatori sau în formate bilaterale cu implicarea doar a donatorilor și a organizațiilor mari, cauzează subfinanțarea organizațiilor mai mici, acestea fiind practic atrase într-o goană după proiecte pentru a supraviețui axându-se prioritar la îndeplinirea condițiilor impuse de către donatori în detrimentul asigurării nevoilor reale ale beneficiarilor, creând astfel servicii care, după finalizarea proiectelor, rămân puțin cunoscute și subfinanțate.

Iată câteva recomandări formulate:

  • În primul rând și în mod prioritar, granturile mici și mijlocii ar trebui să devină direct accesibile pentru organizațiile de femei de diferite mărimi, deoarece ele toate reprezintă un element esențial al ecosistemului societății civile asigurând răspunsul de prima linie la problemele create, precum și eforturile de pacificare ulterioare.
  • Finanțarea flexibilă a activităților de bază, cu un cadru de rezultate flexibil, trebuie să fie asigurată nu doar cu titlu de excepție, dar ca o recunoaștere a faptului că pentru un răspuns eficient în caz de război și criză a refugiaților cadrele foarte rigide sunt contraproductive și chiar dăunătoare.
  • Recunoașterea și prioritizarea importanței implicării și a liderismului femeilor, luarea în considerare a expertizei și a practicilor organizațiilor de femei de la nivel local, a specificului de lucru cu victimele violenței, în procesul decizional la toate nivelurile în legătură cu planificarea, livrarea și gestionarea ajutorului umanitar;
  • Conștientizarea și luarea în considerare a faptului că organizațiile activează în contexte caracterizate prin opinii divergente și tensiuni între diferite grupuri de populație, în special în unele regiuni, cu privire la subiectele legate de război - organizațiile de femei trebuie să își asume o poziție de neutralitate, să depună eforturi pentru mobilizarea și integrarea comunităților, eforturi de pacificare, procese care necesită timp, abordare strategică și sprijin colectiv;
  • Termenele-limită trebuie să fie extinse pentru a asigura un cadru temporal adecvat pentru răspunsul de urgență, pentru procesele de stabilire a strategiilor colective pe termen mediu și lung, dar și pentru a le oferi organizațiilor de femei suficient timp pentru respiro, pentru reorganizare atât în cadrul organizațiilor cât și în cadrul comunităților;
  • Este necesară stabilirea unui mecanism de monitorizare transparent pentru a urmări distribuția fondurilor astfel încât să existe certitudinea că acestea vor ajunge direct la organizațiile feministe, de promovare a drepturilor femeilor și a organizațiilor din domeniul justiției de gen în toată diversitatea acestora, cu date dezagregate privind accesul grupurilor excluse și a comunităților marginalizate;
  • Asigurarea din partea donatorilor a sprijinului necesar pentru organizațiile de promovare a drepturilor femeilor astfel încât acestea să reușească să îndeplinească cerințele stabilite pentru acordarea finanțării.

Noi salutăm dialogul și oferim suportul pentru a-l realiza împreună cu organizațiile și experții cu o vastă experiență de finanțare directă și de analiză a tiparelor de acordare a fondurilor.

Download english version HERE:The quick assesment of the National Coalition “Life without violence” regarding the women, peace and security cooperation and funding framework in Moldova in the context of war in Ukraine and refugee crisis | PDF (scribd.com)

Скачать русскую версию ЗДЕСЬ: Оценка Национальной Коалиции 'Жизнь Без Насилия в Семье' | PDF (scribd.com)